Tehnice

Cum completăm uleiul la mașinile cu acționare pneumatică?

Înainte de a începe, oprește aerul comprimat și adu presiunea la zero

În atelierul de tâmplărie majoritatea mașinilor cu care lucrăm sunt acționate atât electric cât și pneumatic. Dacă motoarele electrice sunt cele care domină sectorul de putere, deplasarea acestora acestora și accesoriile complementare mediului de lucru sunt dominate de partea pneumatică. Mai pe înțelesul tuturor, partea de automatizare, temporizare, succesiune a operațiunilor si motoarele de forță sunt electrice, restul sunt pneumatice, iar în aceasta categorie întâlnim motoare pneumatice, cilindri împingători/retractabili care acționează bacuri de prindere, menghine.
Fiind mecanisme în mișcare, pentru a se evita înțepenirea sau uzura accelerată, componentele pneumatice au nevoie de ungere, iar această ungere se realizează cu uleiul pneumatic recomandat de către producător.
Hai să vedem cum se realizează această ungere! Este extrem de simplu: în grupul de dispensare a aerului comprimat, cel care primește aerul venit direct de la compresor si este prevazut în cele mai multe cazuri cu un manometru de citire a presiunii si un robinet de reglare a presiunii aerului, s-au montat și 1-2 rezervoare de ulei pneumatic. Principiul de funcționare este urmatorul: în drumul său către mecanismele pneumatice, aerul comprimat antrenează din rezervorul de ulei particule fine din acest ulei și îl transportă la părțile aflate în miscare, asigurînd astfel ungerea mecanismelor. Cantitatea de ulei transportat este reglabilă în cele mai multe cazuri, un robinet fin mărește sau diminuează cantitatea de ulei ce urmează a fi transportat de către aerul comprimat. Una peste alta, funcție de cât de solicitată este mașina cu care lucrați, un rezervor de ulei ar trebui sa se golească intre minim două săptămâni și maxim o lună. Nu este recomandată utilizarea oricărei mașini fără ulei, griparea pistoanelor este o pagubă importantă și costisitoare.

Cum refacem plinul de ulei din rezervor?


Rezervoarele de ulei sunt corpuri de sticlă, seamană cu niște eprubete mai grosolane, au în partea superioară un guler pe care se pune o garnitură pentru evitarea scurgerilor de ulei. Aceste corpuri de sticlă sunt protejate cu o cămașă din aluminiu, care are niște fante ce permit vizualizarea nivelului de ulei din rezervor.

Cămașa din aluminiu are o siguranță de prindere pe corpul grupului de aer, acea siguranță se trage în jos pentru eliberarea cămășii și pentru a-i permite rotirea, astfel încît odată ajunse în dreptul fantelor, urechile nu mai au suport și cămașa poate fi trasă în jos, lăsând borcanul de sticlă liber.

Acum se trage borcanul de sticlă în jos, se umple cu ulei in proporție de 80-85%, se prinde la loc în corpul grupului de aer, se pune apoi cămașa din aluminiu, se răsucește pînă când ajunge siguranța în lateral, se asigură ridicând siguranța. Asta-i tot, spor la treabă! 🙂